18/01/2026

Deși sunt grec, inima mea este românească.

Sunt grec, dar inima mea este românească. De peste 40 de ani, România face parte din viața și misiunea mea. În Africa, acolo unde totul a început de la zero, credința a prins rădăcini prin jertfă, răbdare și iubire. Cu sprijinul preoților și credincioșilor din România, biserici au fost ridicate, oameni au fost ajutați, iar speranța a devenit realitate. Fasolea și orezul din Buramata nu sunt doar hrană, ci dragoste transformată în faptă. Mulțumim României pentru inimă, credință și lumină.
09/01/2026

Mănăstirea Grigoriu

Mănăstirea Grigoriu este una dintre cele mai vii vetre duhovnicești ale Sfântului Munte Athos, întemeiată în secolul al XIV-lea și strâns legată de tradiția isihastă. Așezată pe țărmul Mării Egee, mănăstirea îmbină asceza, rugăciunea inimii și rânduiala chinovială cu o profundă fidelitate față de teologia patristică. În epoca modernă, sub îndrumarea unor mari duhovnici, a devenit un reper de claritate dogmatică și un centru de misiune ortodoxă, inclusiv în Africa, păstrând legături puternice cu spațiul românesc. Mănăstirea Grigoriu rămâne astăzi un loc al tăcerii, al pocăinței și al experienței vii a harului lui Dumnezeu.
07/01/2026

Părintele Damaschin Grigoriatul

Într-o epocă grăbită, în care cuvântul se consumă repede iar fapta rămâne adesea fără adâncime, viața Părintelui Damaschin Grigoriatul se distinge printr-o rară unitate între credință, jertfă și misiune. Monah athonit, traducător de anvergură al literaturii duhovnicești românești, ucenic al marilor părinți ai veacului XX și misionar neobosit pe continentul african, Părintele Damaschin este una dintre acele figuri tăcute care nu caută vizibilitatea, dar schimbă destine.

Pelerinul caută întâlnirea cu Dumnezeu prin smerenie, rugăciune și nevoință, descoperind astfel profunzimea, adevărul și trăirea vie a credinței ortodoxe.