Rugăciune pentru cei suferinzi de depresie și anxietate

În adâncul sufletului meu, plângerea mea se ridică spre Tine, Doamne, Creator al tuturor celor văzute și nevăzute. Eu, omul copleșit de suferință, căzut în mrejele tulburărilor lumii, îndrăznesc să caut mila Ta. Sunt pământ și cenușă, un suflet tulburat, prins între fricile mele și lupta interioară. Mă simt neputincios, rușinat de gândurile mele, necredincios în fața înălțimilor cerești.

Dar știu, Doamne, că Tu ești izvorul nesfârșit al iertării și al iubirii. În liniștea acestui loc sacru, pe Muntele Athos, îmi ridic rugăciunea către Tine, căci numai în Tine găsesc alinare pentru sufletul meu rănit de patimi și zbuciumat de neliniști. În inima mea zac umbrele tristeții, adâncită în grijile lumești, dar cred în harul Tău care poate lumina calea.

Plâng, Doamne, pentru zilele pierdute în întunericul deznădejdii și al neputinței. Întinde-ți mâna și ridică-mă, căci sunt slăbit de povara propriilor mele patimi. În suferință și durere, chem bunătatea Ta, căci știu că numai Tu poți sămi aduci liniște, pacea pe care o caut atât de disperat.

Învățăturile Tale, Doamne, ne arată calea izbăvirii. Prin rugăciune neîncetată și prin nevoință, călugării Tăi de aici ne învață cum să ne eliberăm de frica ce ne macină inimile. Cu fiecare suflare, îmi încredințez sufletul rugăciunii: ‘Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul.’ Aceasta este cheia mântuirii mele, aceasta este rugăciunea ce aduce lumină în întunericul meu.

Învie, Doamne, în inima mea, nădejdea că și eu pot fi iertat. Îmi recunosc slăbiciunea, îmi înțeleg rătăcirea, și cu umilință vin înaintea Ta, cerând să mă ierți. Nu sunt vrednic să ridic privirea către cer, dar în mila Ta necontenită îmi găsesc speranța.

O, suflete ticălos, de ce te pierzi în valurile disperării? Ridică-te, căci Domnul este aproape. El cunoaște durerile tale, El a simțit povara suferinței pe care o duci în inima ta. Lasă-te cuprins de iubirea Lui nesfârșită și găsește pacea pe care o cauți. Acolo, în tăcerea adâncă a rugăciunii, vei găsi răspunsul.

Mă rog, Doamne, ca aceia care, asemenea mie, sunt pierduți în neliniște și durere, să fie atinși de harul Tău. Vindecă-i, așa cum ai făcut cu mine. În Tine, cei slabi găsesc putere, cei disperați găsesc nădejde, iar cei răniți află alinare. Fie ca această rugăciune neîncetată să fie farul nostru, ghidându-ne prin întunericul minții spre lumină.

Doamne, ai milă de noi toți. Fii scutul nostru împotriva fricilor ce ne asaltează și îndreaptă-ne pașii spre liniștea Ta cea nesfârșită. Cu fiecare zi ce trece, mă rog să ne înveți cum să ne lăsăm durerile și frământările la picioarele Tale, și să ne umpli inimile cu pace. Căci numai Tu ești vindecătorul sufletelor noastre, nădejdea celor pierduți și izvorul vieții veșnice.

Slavă Ție, Doamne, în vecii vecilor. Amin.