Experimentul se numește Universe 25 și a fost creat de cercetătorul John B. Calhoun. Ideea era simplă, dar foarte puternică: să vadă ce se întâmplă cu o populație de șoareci atunci când are tot ce îi trebuie pentru supraviețuire, dar trăiește într-un spațiu social închis.
Calhoun a construit un fel de „oraș ideal” pentru șoareci: aveau hrană, apă, adăpost, nu aveau prădători, nu aveau lipsuri majore și erau urmăriți atent ani întregi. La început, populația a crescut rapid. Șoarecii se reproduceau, ocupau spațiul și păreau să prospere.
Problema nu a apărut din lipsa resurselor, ci din degradarea comportamentului social. Pe măsură ce populația a crescut, interacțiunile au devenit haotice. Masculii au devenit agresivi sau retrași, femelele au început să își neglijeze puii, comportamentul de împerechere s-a prăbușit, iar structura socială normală s-a destrămat.
Calhoun a numit acest fenomen „behavioral sink”, adică un fel de scufundare comportamentală: animalele erau atrase unele spre altele în zone aglomerate, chiar dacă exista spațiu și hrană în alte părți. Practic, nu lipsa mâncării le-a distrus, ci aglomerarea socială, stresul relațional și pierderea rolurilor normale.
Un grup celebru din experiment a fost numit „The Beautiful Ones” „Cei frumoși”. Acești șoareci nu mai luptau, nu se împerecheau, nu își asumau roluri sociale. Doar mâncau, dormeau și se îngrijeau. Arătau sănătos la exterior, dar social erau complet rupți de comunitate.
Finalul a fost dramatic: deși aveau hrană și apă, colonia a intrat în declin și nu s-a mai refăcut. Populația a dispărut treptat, nu prin foamete, ci prin colaps social și reproductiv.
Ideea mare a experimentului este aceasta:
o societate nu supraviețuiește doar prin resurse materiale; are nevoie de ordine socială, spațiu psihologic, roluri, relații sănătoase și sens.
Totuși, experimentul nu trebuie interpretat simplist. Șoarecii nu sunt oameni. Nu putem spune automat că orașele mari sau populațiile numeroase duc inevitabil la colaps. Articolul arată și că mulți cercetători critică extrapolarea directă la oameni. Valoarea experimentului este mai ales simbolică și psihologică: arată cât de important este mediul social, nu doar confortul material.
Sursa: https://www.theguardian.com/science/2024/nov/21/the-mad-egghead-who-built-a-mouse-utopia-john-b-calhoun
