Dialog cu Sfântul Părinte Porfirie despre nevoia mântuirii

Eu: Părinte, de ce avem nevoie de mântuire?

Părintele Porfirie: Dragul meu, mântuirea nu este ceva ce dorim din teama de iad sau din dorința de rai. Mântuirea este viața în Hristos. A-L avea pe Hristos în sufletul nostru înseamnă a trăi în pace. Fără El, trăim în rătăcire, departe de adevărata bucurie. Hristos este totul, iar fără El, totul este zădărnicie.

Eu: Cum putem să înțelegem că avem nevoie de mântuire?

Părintele Porfirie: Când sufletul este tulburat, când nu ai pace și liniște în inimă, înseamnă că ești departe de Hristos. Mulți caută alinare în lucruri lumești, dar acelea sunt trecătoare. Numai Hristos ne poate aduce liniștea și pacea adevărată. Atunci simțim nevoia de mântuire.

Eu: De ce este atât de importantă pocăința?

Părintele Porfirie: Pocăința este lucrarea iubirii. Ea nu este o judecată aspră, ci o întoarcere smerită la Hristos. Prin pocăință, deschidem ușa inimii noastre și-L lăsăm pe Hristos să vină în sufletul nostru. Hristos nu cere altceva decât o inimă curată și dorința de a ne întoarce la El.

Eu: Dacă ne spovedim și ne pocăim, suntem mântuiți?

Părintele Porfirie: Mântuirea nu este un eveniment unic, ci o lucrare neîncetată. Spovedania este doar începutul curățării sufletului, dar trebuie să trăim mereu în iubire și rugăciune. Fără rugăciune și iubire, spovedania nu este suficientă. Mântuirea este drumul continuu al unirii cu Hristos.

Eu: Cum putem să rămânem pe calea mântuirii?

Părintele Porfirie: Iubirea este cheia, copilul meu. Iubește pe toți, buni și răi, pentru că dragostea este cea care ne unește cu Hristos. Nu încerca să schimbi greșelile altora, ci iubește-i așa cum sunt. Numai Dumnezeu poate schimba inimile oamenilor. Dragostea face loc harului în sufletul tău.

Eu: Ce să facem atunci când greșim?

Părintele Porfirie: Să nu te tulburi. Când greșești, roagă-te și spune „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă.” Gândurile rele aduc rău sufletului, dar rugăciunea alungă răul. Nu sta pe gânduri prea mult, căci îndoiala aduce tulburare. Hristos vine în inima smerită.

Eu: Vă mulțumesc, Părinte. Simt că am înțeles mai bine calea mântuirii.

Părintele Porfirie: Dumnezeu să te binecuvânteze, copilul meu. Ține minte: să nu te temi de păcate, ci de mândrie. Hristos vrea smerenie și iubire. Spovedește-te, roagă-te și iubește. Hristos va fi mereu cu tine.