Lucrul mântuirii trebuie privit foarte serios. Nu este ceva ce poate fi amânat pe mâine sau pe mai târziu. Nu este o simplă recomandare, ci o poruncă. Pentru acest lucru S-a întrupat Iisus Hristos, a luat chip omenesc și ne-a spus limpede: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Ne-a mai spus că El este tulpina, iar noi suntem mlădițele. Fără tulpină, mlădița nu poate rodi, nu poate înfrunzi. Fără Hristos nu putem face nimic, mai ales când este vorba de dobândirea libertății veșnice.
Am constatat că cei mai siguri și mai sus așezați în veșnicie sunt cei care au știut să se smerească cel mai mult. Am scris odată, pe o carte dăruită unor părinți de la Nicula, doar atât: „Singura smerenie”. Atât. Și am văzut cum acest cuvânt a fost înțeles mai adânc decât multe predici.
Smerenia nu este un lucru ușor, dar este poruncă. Dacă am putea întreba pe cei din cer ce i-a costat ca să ajungă la atâta fericire, ne-ar răspunde: puțin timp trăit bine. De aceea ne înșelăm când spunem „las pe mâine”. Timpul lăsat pe mâine nu mai este al nostru. Singurul timp sigur este astăzi.
Am fost de multe ori la căpătâiul muribunzilor – tineri și bătrâni, bărbați și femei – și toți doreau același lucru: să mai trăiască măcar o zi. O zi. Ziua aceea este ziua de azi. A o pierde înseamnă o pierdere enormă.
Nu sunt de părere că mântuirea se face prin nevoințe exagerate, ci printr-o stare de prezență continuă. Am dat odată un canon foarte simplu: o singură metanie pe zi, obligatoriu. Atât. Restul, cât vrei și cum vrei, dar să fie trăit. Avem nevoie de prezența noastră totală în rugăciune, nu de cantitate fără inimă.
Sunt convins că cei mai mulți oameni se pierd nu din pricina marilor păcate, ci din pricina vorbirii de rău. Pentru că vorbirea de rău începe cu justificarea păcatului. „Nu am dreptate?” – și așa nu se mai oprește. Am cunoscut un frate care era considerat leneș, dar care toată viața s-a străduit să nu judece pe nimeni. La moartea lui, s-a spus despre el: „Mai mult decât noi ai făcut.”
Dacă pierdem momentul prezent, am pierdut enorm. Dumnezeu nu ne va cere socoteală pentru ce nu am putut, ci pentru ce nu am vrut. Nu suntem vinovați de neputință, ci de lipsa dorinței.
Ni s-a dat o posibilitate uriașă: să devenim „dumnezei după har”. Cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu, cu atât Îl vezi mai mare și te vezi mai neputincios. Dar dacă dorești cu adevărat să ajungi la El și nu poți, atunci El vine la tine. Condiția este să fii pe drum, să fii doritor.
Nu toți avem aceleași puteri. Unii suntem pahare mari, alții pahare mici. Important este ca paharul tău, oricât de mic, să fie plin. Dacă alergi cu toate puterile tale spre mântuire, ai și tu premiul tău.
Mântuirea este jertfă. Crucea este cel mai lăudat lucru al pământului. Hristos nu a mântuit lumea doar prin dreptate sau minuni, ci prin jertfa de pe Golgota. Acolo s-a împlinit totul.
Vom răspunde pentru tot timpul pierdut. Dumnezeu nu ne-a dat timpul ca să trăim comod, ci ca să adăugăm, clipă de clipă, la plinătatea noastră. Omul nu este numai al lui. Este creat pentru întreaga creație. Dacă suferă un om, trebuie să ne doară și pe noi.
Cum salvăm lumea? Începând prin a ne mântui pe noi înșine. Chiar și în singurătate, într-o chilie, poți contribui la mântuirea întregii omeniri.
Cum știm dacă suntem pe calea cea bună? Așa cum simți dacă un lucru este amar sau bun. Dacă nu suntem în tulpină, nu putem rodi. Avem porunci, avem repere. Unde ne aflăm noi față de ele?
Cea mai frumoasă melodie este bătaia clopotelor. Ea cheamă pe cei vii, plânge pe cei morți și împrăștie viforele. De ce alergăm la distracții care ne risipesc și nu la chemarea care ne adună?
Rugăciunea nu este doar tipic. O clipă poate fi un timp, o suspinare poate fi o rugăciune. Dumnezeu nu are nevoie de formalism, ci de prezența noastră continuă.
Diavolul ne ispitește tocmai pentru că ne putem înălța. Fiecare gând rău respins este o cunună. Ispita nu este o pierdere, ci o șansă de biruință.
Pacea este mai mare decât dreptatea. Dreptatea câștigă doi, pacea câștigă opt. Urmăriți pacea în familie, în comunitate, peste tot. Dar adevărul trebuie apărat, chiar cu prețul luptei.
Dacă ar fi să spun într-un cuvânt ce este cultura, aș spune: armonie. Și Scriptura este tot armonie. Pentru adevăr te lupți; pentru restul, faci pace.
Într-un minut poți trimite către Dumnezeu 60 de gânduri. Minutul este plin de veșnicie. De aceea, nu amâna. Astăzi este ziua mântuirii.
