Lucrarea Sfintelor Taine în viața noastră – trăirea continuă a Învierii

Rezumat:

 Sfânta Împărtășanie trebuie să ne dirijeze deciziile și idealurile. După Dumnezeiasca Liturghie noi nu încheiem un eveniment oarecare la care am participat, ci încercăm să aducem și în viața noastră concretă mesajul Ei de mântuire.

 Toate Tainele au legătură cu Jertfa și Învierea lui Hristos, cu care ne unim în modul cel mai deplin în Euharistie. De aceea, prin Sfânta Împărtășanie se desăvârșește unitatea Bisericii. […] Și, în general, unirea credinciosului cu Biserica își găsește ultima întărire în împărtășirea de Hristos, care nu trebuie să fie prea rară.

Ca urmare, în toate Tainele omul se înnoiește, murind omului vechi și înviind la viața nouă, cea din Hristos, murind egoismului și înviind unei vieți de autodăruire. Aceasta are loc în botez, în mărturisirea păcatelor; de asemenea în căsătorie, în care cei doi soți primesc puterea unei iubiri permanente, prin care depășesc egoismul lor individual; de asemena, în hirotonie, în care se asumă răspunderea pentru propovăduirea Jertfei și Învierii lui Hristos și a transmiterii puterii lor, asimilată de cel hirotonit, celor ce cred în Hristos.

(Părintele Dumitru StăniloaeSpiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă, ediția a II-a, Editura Patriarhiei Române, București, 2004, p. 677)